STUDIU RE >PATRIOT: 68% dintre emigranţii români s-ar întoarce în ţară

68% dintre români s-ar întoarce în ţară, însă nu au planuri concrete în acest sens, a declarat, ieri, Felix Tătaru, reprezentantul organizaţiei Re >Patriot, care a prezentat rezultatele unui studiu. Principalele bariere în calea lor sunt corupţia, nivelul de trai scăzut şi mentalitatea, a mai spus Felix Tătaru, în cadrul unei conferinţe de presă.

Prezent la eveniment, preşedintele României, Klaus Iohannis, a propus o schimbare de optică asupra problemei diasporei, spunând că emigraţia nu trebuie privită ca un minus pentru ţară, ci ca o oportunitate.

"Românii pot alege să emigreze, însă această acţiune nu ar trebui să fie condiţionată economic", a mai spus preşedintele ţării, Klaus Iohannis, adăugând că cetăţenii ar trebui să beneficieze de condiţii pentru a-şi asigura existenţa şi în ţară.

Domnia sa a subliniat faptul că cei din afara frontierelor reprezintă un factor important în dezvoltarea şi modernizarea ţării, dar şi în creşterea economică, prin banii pe care îi trimit acasă.

Liderul de la Cotroceni a amintit de importanţa creării unor politici, programe şi proiecte pentru românii de dincolo de graniţe, care constituie jumătate din populaţia activă a ţării noastre. Aceştia acumulează experienţă, expertiză şi construiesc reţele de contact, de care nu ar fi beneficiat acasă, şi reprezintă un capital civic semnificativ, venind din democraţii consolidate - a mai precizat Klaus Iohannis.

Printre proiectele care au pus în prim-plan cetăţenii din diaspora se numără legea votului prin corespondenţă, iar guvernul şi-a asumat desfăşurarea unei campanii de informare în acest sens.

Prezent alături de Preşedinte, premierul Dacian Cioloş a pecizat că potenţialul economic şi investiţional al românilor din diaspora este evaluat la zeci de miliarde de euro.

• Cioloş, dat ca exemplu

Prim-ministrul Dacian Cioloş a fost prezentat, înainte de a lua cuvântul, ca un exemplu de cetăţean român care s-a întors din străinătate, pentru a face o diferenţă în ţară. Acesta a evidenţiat faptul că emigraţia românească a avut loc în mai multe valuri, dând naştere unei stratificări care reflectă societatea românească. Pentru a-şi susţine afirmaţiile, domnia sa a dat exemplul celor care au plecat după cel de-al Doilea Război Mondial şi în perioada comunistă, refuzând să adere la valorile epocii şi creând o diasporă cu un anumit specific. În perioada de dinaintea aderării, dar mai ales după aceasta, ţara noastră a înregistrat un val de migraţie masivă, beneficiind de libera circulaţie din interiorul spaţiului comunitar, a mai amintit şeful guvernului.

Oficialul a subliniat importanţa stimulării legăturilor culturale cu cei care aleg să rămână în afara graniţelor. Guvernul are în vedere şi demersuri pentru a crea sau dezvolta reţele profesionale, precum noi platforme de informare, măsuri pentru a-i asista pe cei care doresc să revină în ţară, parteneriate în cercetare, precum şi agenţii pentru investiţii, care să stimuleze implicarea românilor în domeniul economic, potrivit lui Dacian Cioloş.

Liderul de la Palatul Victoria a evidenţiat, în încheiere, importanţa promovării modelelor de succes, precum şi rolul comunităţilor româneşti în stimularea relaţiilor diplomatice ale Bucureştiului.

• Kingley Aikins: "Singura greşeală pe care România o poate face este să nu facă nimic"

Singura greşeală pe care România o poate face este să nu facă nimic în ceea ce priveşte diaspora, a declarat ieir Kingley Aikins, fondatorul şi preşedintele organizaţiei Diaspora Matters, cu experienţă în domeniul strategiilor de dezvoltare a diasporei, fiind decorat cu Ordinul Imperiului Britanic, pentru contribuţia sa la dezvoltarea relaţiilor dintre Irlanda şi Marea Britanie.

Dezvoltarea comunităţilor din afara graniţelor reprezintă o industrie noncompetitivă, în opinia lui Aikins, astfel că statele ar trebui să facă schimb de informaţii şi să se inspire din politicile de succes ale altora.

Expertul a mai pus în lumină rolul diasporei în "soft power" (concept dezvoltat de Joseph Nye, desemnând abilitatea unei ţări de a-i convinge pe alţii, fără a utiliza forţa armelor). Un bun exemplu în gestionarea diasporei îl reprezintă chiar ţara de origine a vorbitorului, întrucât a fost uneori utilizată sintagma de "imperiu irlandez".

Bineînţeles, insularii au cucerit teritorii printr-un proces de "colonizare" (diaspora irlandeză numărând, potrivit lui Kingsley Aikins, aproximativ 70 milioane persoane).

Este important ca statele să fie conştiente de rolul de ambasador pe care comunităţile lor din străinătate îl pot juca, a spus Aikins, vorbind despre faptul că trăim într-o epocă în care migraţia a ajuns să fie privită ca un pericol, însă nu trebuie să uităm că diaspora se formează graţie acestui fenomen, care ar putea fi unul benefic. De asemenea, referindu-se la schimbările pe care le trăim, expertul irlandez a citat-o pe Anne-Marie Slaugher, cercetător la Princetown, potrivit căreia "epoca informaţiei a apus, iar acum trăim într-o epocă a networking-ului" (a construirii de reţele interpersonale).

Kingsley Aikins a scos în evidenţă faptul că naţiunea nu mai este un concept limitat geografic, ci o noţiune globală - tehnologia le permite celor plecaţi să menţină contactele cu ţara de origine, astfel că putem vorbi despre o dublă apartenenţă a indivizilor.